Nu sunt adepta lucrurilor triste. Nu îmi plac despărțirile și nu mă dau în vânt după stări negative. Se mai întâmplă, că deh suntem oameni, să avem zile bune, zile excelente sau chiar zile mai grele sau zile pe care chiar nu le pot numi ”zile”. Însă simt nevoia să scriu o scrisoare să mă descarc…

Dragă 24,

Mă gândeam cum a fost să te am prin preajmă, dat fiind că ești un număr alături de care mi-am petrecut 365 de zile.  Am început excelent cu #dumaparty și cu o revedere cu marea imediat după petrecere, am avut parte de multe lucruri inedite, am cântat și am râs, am contribuit la construcția unei case în cadrul #construim, am participat la muuulte evenimente, am cunoscut persoane deosebite, am gândit pozitiv mult mai mult, m-am bucurat și întristat, am ales să fiu freelancer, am fost la concert în Munchen la Coldplay, am revăzut insula mea de suflet (Thassos),  alături de gașca frumoasă de la #tfb4 am învățat mult mai multe despre fotografie. Îți mulțumesc că mi l-ai adus în viață pe Bogdan, un om cu adevărat deosebit și mă simt extrem de norocoasă să îl am alături de mine.

Astăzi oficial este ultima zi pe care o voi petrece alături de tine, frumoasă vârstă de 24 de ani! Am avut parte de  o zi cu toate stările posibile… veselie, tristețe, agonie și extaz, o zi cu vești pe toate gusturile, pe toate planurile. Și nu îmi pare rău. Nu regret provocările la care m-ai supus chiar și astăzi în ultima noastră zi împreună. Îți mulțumesc pentru asta. Fiecare provocare la care m-ai supus a fost menită să mă întărească, să învăț din ele și să privesc drept înainte.

Nu, nu o să fiu melancolică și  nu o să-ți spun că îmi pare rău că ne despărțim. Deși mă îngrozesc uneori lucrurile din jurul meu (faptul că am crescut, că nu mai sunt copil, că nu mai copilăresc) îți spun sincer că sunt nerăbdătoare să dau piept în piept cu vârsta de 25 de ani.

Fiecare zi ce trece mă duce cu gândul către noi culmi pe care îmi doresc să le cuceresc. Normal că mă întreb încotro mă îndrept, către ce țintesc și mai ales ce surprize îmi va mai rezerva viața indiferent de vârsta la care mă voi afla.  La capitolul surprize nu îmi fac griji… Știu că o să ai grijă ca lucrurile să fie echilibrate. Or să fie cu bune și cu rele și sunt gata să le primesc cu zâmbetul pe buze. Îmi doresc multe de la 25! Însă nu îți spun ca să nu te superi, apoi să îmi spui că nu te respect, așa că o să îî spui direct lui 25!

Îți transmit că vreau să trăiesc până la adânci bătrâneți, iar aniversarea celor 70 de primăveri să mă prindă alături de omul drag, stând pe o verandă undeva la țară!

Adio și îți mulțumesc pentru tot, dragă 24!