Să fii la înălțime depinde de tine! #priNeamt

WRITER BY AncaDuma PUBLISHED ON 17/09/2014

De 5 zile am revenit în București, după ce timp de o săptămână am fost #priNeamt. Pentru cel ce nu știe, reiau ideea din spatele evenimentului #priNeamt: un infotrip care are un singur scop – promovarea valorilor naturale și culturale ale orașului Piatra Neamț, ale județului Neamț, dar mai ales cele din zona muntoasă a județului și anume Masivul Ceahlău. Am fost în total aproape 60 de oameni care au răspuns pozitiv invitației lui Toma și Alex de a descoperi județul Neamț. Și tare frumos a mai fost.

Sunt multe de povestit despre ce am văzut și pe unde am călătorit, dar mai ales ce oameni am mai cunoscut. Din păcate, multe dintre stările de acolo nu le pot transmite prin cuvinte. Pentru mine, cel mai important punct al călătoriei #priNeamt a fost faptul ca mi-am depășit propriile așteptări. Am urcat la peste 1900 m, și anume pe Vârful Toaca, de pe Masivul Ceahlău. Niciodată nu am fost atât de aproape de cer, de lună și de stele. Să îți spun cum a fost…

De la bun început am văzut ce program ne așteaptă #priNeamt și am zis un DA hotărât, mai ales la întrebarea vii și pe Ceahlău?. Și nu regret deloc răspunsul dat. Pentru mine, expediția de pe Ceahlău a fost una deosebită. Cu rucsacul în spate, fără prea mari așteptări de la ceea ce urma să văd, fără gânduri de abandon sau de deznădejde, am pornit luni dimineața spre Vârful Toaca. Nu a fost deloc o urcare ușoară, dar pe măsură ce urcam, aveam o stare de satisfacție și o împlinire interioară. Poate și pentru că am avut companie selectă. 🙂

Aer curat, răcoare, liniște. Din când în când, mai priveam cerul printre copaci și încercam să mă bucur de ceea ce văd și aud. Sunetele păsărilor era asezonate cu zgomotul unui râu (credeam eu că e un râu) și totul era ca un cântec.

După 1000 de m altitudine, am înțeles că sunetul râului era dat de fapt de Cascada Duruitoarea. Este impresionantă, ea având o cădere de apă de aproximativ 25 – 30 m înălțime. Duruitoarea este una dintre cele mai vizitate atracții turistice din Parcul Național Ceahlău și o poți vedea dacă urmezi traseul cu cruce roșie care pornește din stațiunea Durău spre Cabana Dochia.

Nu am putut rata ocazia de a medita câteva minute și de a mă relaxa. Am închis ochii și mi-am lăsat gândurile să călătorească în pădurea plină de melodie.

Muntele îți oferă multe bogății: de la faună și floră, la priveliști care te lasă fără răsuflare, până la plante protejate și specii rare. Dacă vrei, poți discuta și cu cei de la Parcul Național Ceahlău, care te vor ajuta cu informații folositoare, dar care îți vor da și sfaturi despre ce să faci în anumite situații, ce ai voie și ce nu ai voie să faci, dat fiind că te vei afla totuși într-un Parc Național. Sunt sigură că o să-ți placă pentru că prospețimea aerului te va încărca cu energie, iar astfel vei avea mai mult spor când urci cei 1904m și te poți bucura de fiecare clipă.

Am ajuns la Cabana Dochia, situată la 1750 m, unde am și înnoptat. De acolo poți parcurge mai multe trasee sau ai mai multe obiective de văzut: Vârful Toaca (1 904 m) şi Stînca Panaghia, Jgheabul cu Hotaru, Stînca lui Cobal şi Santinela, Detunatele, Hornul Ghedeonului, Vîrful Ocolaşul Mare (1 907 m) şi La Pavilion, Brîna şi Abruptul Ocolaşului Mare, Jgheabul lui Vodă, Gardul Stănilelor, Piatra Lăcrămată şi multe altele.

Am ales să urc și pe Vârful Toaca pentru a putea vedea apusul. Din păcate, cerul nu a fost chiar senin, dar natura ne-a oferit un spectacol de culori pe măsură. Pot să vă spun că a fost locul preferat al fotografilor profesioniști care ne-au însoțit, iar ceea ce au surprins prin intermediul obiectivului foto este deosebit. (Imaginea de mai jos cu apusul și cea cu cascada îi aparțin lui Dragoș Asaftei.)