- Gânduri, călătorii și povești
30 octombrie 2015… O seară de vineri petrecută în club ce părea ”normală” s-a transformat în ceva ce nu îmi puteam imagina vreodată. Știu că puține locuri sunt într-adevăr sigure… Am cântat și am fost în câteva cluburi, unele sunt chiar într-un subsol de bloc și nu mi-a trecut prin minte că se poate întâmpla o asemenea grozăvie. Mă gândeam că ”orice e posibil”, dar… nu credeam că se poate întâmpla așa. Mă tot gândesc la sufletele care au fost în acel club, care se bucurau să le fie alături celor de la Goodbye to Gravity la lansarea noului album, care
Astăzi este Ziua Internațională a Iei. Probabil ați observat în jurul vostru din ce în ce mai multe persoane care, indiferent de anotimp sau de momentul zilei, au ales să poarte o ie. Privirea îți este gâdilată de multe vestminte frumoase. Îmi place să văd pe stradă lume purtând ii sau costume inspirate din portul tradițional. Poate că ”moda iilor” a izbucnit de ceva ani, dar nu ai cum să nu te bucuri când vezi un crâmpei de istorie și tradiție că îți bucură privirea. Se spune că o ie autentică nu are chip de asemănare cu o alta. Costumul popular este
Gata, am revenit! Pauza s-a încheiat, iar de astăzi o să pornesc într-o nouă aventură! Am simțit nevoia pentru câteva zile (bune) să stau în liniște și să meditez la 2014, cu toate întâmplările sale. Nu încerc să mă întreb de ce, ci mă bucur ce am trăit și ce am învățat. Merg mai departe fiind mai atentă la ce este în jurul meu, ce este bun pentru mine și ce nu la o situație dată. Anul 2014 nu a fost perfect, dar am avut multe de învățat. Nu o să stau să înșir ce a mers bine și ce nu.
În ziua de astăzi, există bijuterii pentru toate gusturile și pentru toate stilurile vestimentare. Să știi să alegi bijuteria potrivită este o artă, la fel și să știi să o porți. Orice femeie are o pasiune ascunsă pentru aceste podoabe ce ne înfrumusețează nu doar vestimentația, ci și viața. 🙂 Bijuteriile au o istorie aparte și se împart în foarte multe categorii, dar nu despre asta vreau să îți vorbesc. Cel mai mult îmi plac bijuteriile care transmit un mesaj, care au o poveste. Fie că este dăruită din generație în generație (mama dăruiește fiicei), fie că ea aparține clasei
Atunci când ești nevoit să conduci pe ultimul drum un om drag simți că și o parte din tine rămâne acolo… Atunci când un prieten, un amic sau cineva apropiat suferă te simți neputincios pentru că nu știi cum să îi alini suferința… Atunci când ai încheiat o zi lungă și ai avut parte de bune și rele te simți epuizat… Atunci când stai toată ziua încruntat și uiți să te bucuri de lucrurile simple… Atunci când ai impresia că toată lumea vrea ceva de la tine sau are ceva cu tine… Atunci când ai uitat să te vezi cu
– Tu ai înnebunit? Cum să îți dai banii economisiți pentru că vrei să iei unor copii haine? Ce, ei nu au părinți? – Da, dar știi… ei sunt orfani. Am vorbit cu mai mulți prieteni să facem chetă și să mergem la căminul unde sunt să le facem o bucurie… – Eu cred că ai prea mult timp liber și îți pasă prea mult de alte persoane. Ce ție îți dă careva ceva? – Nu e vorba despre asta. Sunt multe persoane care au nevoie de ajutorul nostru și știu că împreună putem să le facem viața mai ușoară.
Nu mai este un secret pentru nimeni că piesa domnului Pharrell Williams – Happy a stârnit un adevărat trend. Nebunia “Happy” a început în urmă cu câteva luni când Pharrell Williams şi-a lansat videoclipul (care are doar 24 de ore :P) pentru melodia din coloana sonoră a filmului “Despicable Me2″ în care multe persoane dansează şi se bucură de lucrurile banale de lângă ei. Artistul și staff-ul său au încurajat oameni de pretutindeni să își creeze propriul clip, iar astfel să își promoveze locurile, pasiunile, oamenii. Câteva dintre clipurile realizate de fani ai piesei au întrecut orice așteptare! Cum este și cel
Vineri, 15 martie 2014. O zi pe care nu o să o uit vreodată. Nu, nu am pierdut pe nimeni, doar că era să mă pierd pe mine… De vineri mi se derulează în cap, de fiecare dată când închid ochii, ultimele secvențe pe care mi le mai amintesc de atunci. Tot derulez filmul întâmplărilor și încerc să descopăr detalii cheie. Cert este că mereu ajung la aceeași concluzie: sunt un om norocos. Nu vreau să intru în prea multe detalii, dar anumite momente nu ai cum să ți le stergi de pe retină. Oricât de mult ai încerca să înlocuiești
Oricât de mult timp ar trece nu am cum să nu mă gândesc oare cum ar fi fost dacă… Sigur ai avut și tu momentele tale în care te-ai întrebat cum ar fi fost dacă lucrurile nu ar fi evoluat în această direcție. Îmi amintesc că pe la începutul anului 2000 începusem să merg la internet café-ul din cartier pentru că aveam o prietenă de familie mutată în Germania și trebuia să corespondăm. Mulți mergeau acolo pentru că se jucau sau stăteau pe mIRC. Pe mine nu mă pasionau jocurile, voiam să fiu conectată cu lumea. Mi se părea fascinant
Fericirea este o stare de mulțumire sufletească intensă și deplină. Dacă vrei poți spune că este aceea stare de bine ce se naște din bucuria lucrurilor simple. Doar că din pricina gândurilor și a problemelor de zi cu zi, nu mai apucăm să vedem care sunt motivele pentru care să facem asta. Cunosc oameni care nu zâmbesc sau zâmbesc foarte rar, însă există și oameni la polul opus ce zâmbesc de dimineața până seara. Indiferent câte tipuri de zâmbete ar descoperi cercetătorii, mi se pare fascinant un lucru: oamenii vin pe lume cu zâmbetul învățat. Există studii care arată că bebelușii zâmbesc
